Ce se vede aici sunt două camioane fabricate la uzinele „Steagul Roşu” prin anii 1960 – un al treilea e în dreapta celui verde.
Sunt printre primele modele. Nu mă pricep care-i „Bucegi”, care-i „Carpaţi” şi etc., şi nici nu asta contează acum.
Ideea e că piesele astea de muzeu sunt parcate în faţa fostului palat adminstrativ al uzinei de vreo trei ani imediat. Cum în Braşov plouă şi ninge, şi ninge şi plouă, şi uneori mai e şi lapoviţă, dar şi caniculă, şi apoi iar plouă şi ninge, rezultă că bătrânii ăştia s-au făcut ţurţuri şi oameni de zăpadă de s-au plictisit.
Îmi imaginez un şofer, proabil chiar portarul, care ţi-ar zice că trebuie ceva aprobare scrisă de la şeful de garaj ca să poată muta camioanele, că altfel poate să aibă probleme. „Dar, Răzvan, te-ai dus să întrebi, să vezi exact cum stă treaba?”
Etepla! Trebuie şi stomacu’ la băieţii de la recondiţionări auto sau fier vechi să mânce ceva.
Blogul de sub Tâmpa 