Dublă personalitate

Uneori am dublă personalitate. Îmi imaginez ce i-aş spune cuiva cu privire la un eventual conflict de opinii. Conflictul există deja, iar în aşteptarea momentului întâlnirii pentru a-l rezolva fac în minte tot felul de scenarii. Uneori sunt diplomat, dar de cele mai multe ori mă trezesc spunând lucruri dintre cele mai ameninţătoare, dure, cu aer de mafiot. Odată îmi imaginam că spun cuiva că-i voi da foc. Când am fost faţă-n faţă cu respectivul, m-am abiţnut să nu am aceeaşi izbucnire şi live. Am zâmbit, am pus capul în pământ, apoi l-am privit şi i-am zis că, totuşi, ar fi mai bine dacă s-ar mai gândi pentru că varianta propusă de mine e în favoarea amândurora. El are nişte răbufniri, zice nişte cuvinte licenţioase, se încruntă. Eu stau şi-l privesc şi cu o voce molcomă îi spun că mai bine se linişteşte. Îmi imaginez cum l-aş prinde de ceafă şi l-aş izbi cu capul de birou. Apoi, scrâşnind din dinţi, l-aş întreba dacă-i dragă viaţa. Nu l-aş omorî, doar l-aş speria atât cât să-i palpiteze niţel simţurile şi l-aş invita să-şi reconsidere atitudinea. Îmi zice că nu putem merge pe varianta propusă de mine. Îmi dau ochii peste cap, oftez adânc şi zic bine. Dar să ştii că oamenii nu vor fi mulţumiţi, completez. Chestiile astea se află repede şi o să fie mai rău pe urmă. Zice că-l doare-n p”!ă, că nu-i treaba lui, că trebuia să-l fi informat pe el înainte. Secretara tocmai a adus două ceşti cu cafea. Mă gândesc ce reacţie ar avea ochii lui la contactul cu lichidul fierbinte? L-aş prinde ca-ntr-un cleşte, oricum e mai firav decât mine deci n-ar fi asta o problemă şi l-aş întinde pe birou. Cu ceaşca plină cu cafea fierbinte planând deasupra feţei sale l-aş invita să-mi spună încă o dată cum e cu informarea, când el a fost în concediu şi eu m-am spetit încercând să fac lucrurile să meargă, să nu mai zică lumea că totul e de căcat? Ar ţine ochii închişi cu siguranţă. I-aş picura nişte cafea fierbinte pe faţă. La un moment dat, de durere, tot va deschide ochii. Şi când o va face, îmi voi fi îndeplinit capodopera. Hai să facem cum zic eu, lasă-mă pe mine să mă ocup de tot şi o să vezi că o să iasă bine. Ţipă ca un descreierat. Dă-te-n gâtu’ mă-tii, îi zic. Live!