Mama îmi spune că nu-i bine să doresc moartea cuiva. O contrazic mereu spunându-i că unii merită să moară şi că poţi experimenta o oarecare plăcere gândind astfel. Personal, nu pot să zic că-mi doresc ca Ion Iliescu, fostul preşedinte al României, să moară. Ar fi prea uşor pentru nenorocit. Mi-aş dori să fie nemuritor dar să trăiască zi de zi cu durerea gloanţelor încasate în abdomen, gât şi cap, şi bastoane groase de cauciuc şi răngi să-i mângâie spatele şi capul, având asigurată o raţie de juma de colţ de pâine pe zi, 150 ml de apă şi acces non-stop la tv şi radio pentru a afla despre cât de îmbelşugată şi frumoasă e viaţa.
Dar, desigur, acest lucru nu se va întâmpla niciodată pentru că nimeni nu e nemuritor. Aşa că vă întreb simplu: cum o să petreceţi la moartea lui Iliescu?
Blogul de sub Tâmpa 
Si eu am problema asta. De cate ori moare vreunul zic in gura mare cu un zambet larg: ,, Urmatorul e Iliescu”. Si toata lumea imi sare in cap ca nu-i frumos si inteligent sa te bucuri pentru raul altcuiva. Pana si eu realizez ca daca ma voi bucura prea tare voi arata ca un idiot. Si totusi….
O sa celebrez moartea lui Ilici deschizand o sticla de vin spumant la universitate in Bucuresti, pentru ca vin din zona Champagne nu-mi permite buzunarul. Asa sa fie!