Imediat se fac patru ani de când am avut lansarea primei mele cărți și, în sfârșit, stocul de la Librăria „St. O. Iosif” s-a epuizat. Iar treaba asta m-a bucurat surprinzător de tare.
Dacă țin bine minte, cartea a fost tipărită într-un tiraj de 400 și ceva de exemplare. Numai în ziua lansării s-au vândut o sută, ceea ce mă plasează în top 3 cele mai de succes lansări din istoria scriitorilor Facultății de Litere Brașov, înaintea mea fiind doar regretații Alexandru Mușina și Andrei Bodiu. Nu mi-e jenă să vă zic cu cifre, fiindcă sunt mândru de munca mea, de faptul că am umplut beciul de la „Șt. O. Iosif” cu ultrași și studente și că oameni precum Mușina și Bodiu au avut încredere în mine.
Și ceva-ul ăla a revenit atât mie cât și diferitor critici și reviste literare din oraș și din țară. Da’ n-a prea fost înghesuială la datul cu părerea. Mă gândesc că mulți au citit pe coperta din spate că-i despre fotbal și au uitat-o apoi pe vreun raft. Cronica devastatoare – Ultrasul visător – a lui Dan Ţăranu („Dobrică își dozează greșit efectele și strică un material ofertant, chiar palpitant”), a Oanei Dușmănescu de la Gazeta Sporturilor – Din tribune pe teren – în care se poartă finuț cu mine, și cele două ale Melcilor, în care John e peste poate de entuziast iar Mihuly-baci vine să echilibreze, punctând deficențele poveștii într-un mod mai puțin devastator decât Dan Țăranu, dându-mi și-o bătaie încurajatoare pe umăr – „Un roman necesar pentru literatura contemporană. Un cîştig.” , așadar astea-s cam singurele reacții online pe care le puteți găsi despre „Eroi locali”.
Cartea e și pe goodreads, dacă vreți să-i dați niște stele și eventual să adăugați o părerea în plus despre ea la lista super scurtă.
Blogul de sub Tâmpa 