Versificaţia, imaginaţia, jocurile de cuvinte, dublul înţeles, toată tehnica pe care Eminem o pune în arta sa ar ajuta mai bine orice prof de română, engleză, franceză, portugheză, japoneză etc. să facă elevii să înţeleagă puterea cuvintelor.
Cum limita de exprimare e autoimpusă. Gândurile, ideile, pricipiile, toate astea le obţii sub diverse forme de-a lungul vieţii, le treci prin o grămadă de filtre, te socoţi ce e rău şi ce e bine.
Până şi cea mai banală idee poate intriga şi deschide noi perspective. Şi, cel mai important, nu tre’ să-ţi fie teamă de noi perspective, oricât de întunecate sau nesigure ar părea sau chiar sunt.
Citiţi cărţi, ziare, reviste, bloguri, etichete, ambalaje, plăcuţe de înmatriculare, pentru că asta înseamnă să-ţi duci mintea la sală. Nu tre’ să-ţi propui să ajungi un wordbuilder, ci măcar să nu-ţi fie frică să stai pe cuvintele şi gândurile tale, să te exprimi coerent, şi să nu vorbeşti de parcă ai prune în gură şi noroi în cap.
Ce face Eminem în Darkness nu e deja iconic doar pentru rap, ci pentru istoria muzicii şi filmului. E simplu şi heavy în acelaşi timp.
Blogul de sub Tâmpa 