Când am auzit prima dată istoria Imnului Naţional, primul gând a fost: „oare cum suna melodia originală?”. Adică, într-un fel, dacă e să ne raportăm la vremile moderne, „Deşteaptă-te, române!” e un cover după „Din sânul maicii mele”. După ce Ucenescu a cântat ultima melodie în grădina din Şchei a lui Bonifatie Pitiş, Andrei Mureşeanu a fost atât de impresionat de ea încât şi-a dedicat o săptămâna ca să creeze versuri menite a servi cauza Revoluţiei din 1848. Aşa a apărut poemul „Un răsunet” (aka „Deşteaptă-te, române!”), care din 1990 este Imnul României.
Iată mai jos cum sună „Din sânul maicii mele”. Înregistrarea asta are imediat 2 ani de existenţă, dar poate mai sunt curioşi întârziaţi ca mine.
Io zic că seamănă.
Blogul de sub Tâmpa 